Centura Verde București-Ilfov. Asumare politică și administrativă fără precedent în România

Documentul, în șapte puncte, conține amendamentele ce sunt deja parte din noul cod silvicadoptat de către Senat în primăvară și care urmează a fi adoptat de către Camera Deputaților,forul decizional, în sesiunea parlamentară din toamnă. Aceste amendamente sunt menite săprotejeze pădurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi. De asemenea, semnarealui presupune și sprijinirea extinderii conceptului de centuri verzi și la alte orașe, cât și soluțiiatât la poluarea din București și județ, dar și la cea din restul țării. Printre ele se numărărealizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București și ConsiliuluiJudețean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aeruluidin București și alte orașe pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării.Anterior, Memorandum-ul a mai fost semnat, în ordine cronologică, și de către Nicușor Dan,Primarului General al Capitalei, Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu, Copreședinții REPER,Kelemen Hunor, Președintele UDMR, Cătălin Drulă, Președintele USR, Nicolae Ciucă,Președintele PNL și Președinte al Senatului, Hubert Thuma, Președintele Consiliului JudețeanIlfov, Mircea Fechet, Ministrul Mediului și Marcel Ciolacu, Președintele PSD și Prim-ministru.Redăm mai jos, integral, conținutul documentului „Noi, semnatarii acestui Memorandum de Înțelegere,înțelegând răspunderea care ne revine prin rolurile pe care ni le-am asumat în viațaconcetățenilor noștri,fiind pe deplin conștienți că împrejurările excepționale în care ne aflăm acum, împrejurări legatede schimbările climatice, poluarea aerului și tăierile alarmante de păduri din preajma capitaleiși ale căror consecințe afectează concret calitatea vieții și sănătatea tuturor,împrejurări care cer viziune excepțională, îndrăzneală excepțională, acțiuni și măsuriexcepționale, dar și etică excepțională, toate acestea însuflețite de dragoste excepțională,cu bună credință, ne angajăm să colaborăm pentru binele cel mai înalt și sănătatealocuitorilor capitalei României și a celor din județul Ilfov prin:I. Adoptarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov, propus de cătrePlatforma Civică Împreună pentru Centura Verde.II. Crearea unui grup de lucru între părțile semnatare, pe tematica creării Centurii Verzi;realizarea și prezentarea publică a unui calendar asumat de acțiuni și măsuri concretepentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.III. Realizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București șiConsiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă ca parte dinsoluție și crearea Centurii Verzi București-Ilfov.IV. Includerea Centurii Verzi în Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), aferentMunicipiului București.V. Includerea creării Centurii Verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov2021-2027.VI. Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agendaCSAT-Consiliul Suprem de Apărare a Țării.VII. Sprijinirea extinderii conceptului de Centuri Verzi și la restul țării”.CITAT Alex Găvan, conservaționist, fondator Platforma Civică Împreună pentru CenturaVerde:„Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.Este articolul 35(3) din Constituția României. Cele douăsprezece semnături nu sunt nimicaltceva decât o asumare care ține de firesc și de normalitate. De mult prea multe ori, înRomânia, firescul și normalitatea țin de excepțional. Mă înclin cu recunoștință în fața fiecăruisemnatar și le mulțumesc că au ales să fim împreună pentru Centura Verde, să fim împreunăpentru aer curat, sănătate și viitor. Adică să fim împreună pentru a transpune excepționalul înfirescul și normalitatea vieții de zi cu zi. Pentru că, de fapt, ceea ce ține de esență este simplu:puterea lui împreună ne inspiră și ne învață cum să iubim mai mult”.Inițiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actualal poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei.Platforma reunește sub umbrela sa, într-un demers apolitic, peste 150 de organizațiineguvernamentale, grupuri civice și persoane publice și beneficiază de susținereaAdministrației Prezidențiale.Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu oputernică componentă socială și antipoluare, dar și de mitigare a efectelor schimbărilorclimatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.DESPRE PARCURSUL CENTURII VERZI BUCUREȘTI-ILFOVPe 29 aprilie 2024, Senatul a adoptat, în cadrul votului comun pentru noul cod silvic, cu 87 devoturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri, amendamentele pentru protejarea pădurilor dinIlfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov. Ministerul Mediului susțineoficial demersul, alături de parlamentari din tot spectrul politic.Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (REPER), amendamentele(https://bit.ly/3VRKlpZ) au fost asumate în calitate de autori de mai mulți parlamentari, adușilaolaltă de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde: actualul ministru almediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senatorUDMR), Președintele Senatului, Nicolae Ciucă (președinte și senator PNL), Kelemen Hunor(președinte și deputat UDMR), ministrul justiției, Alina Gorghiu (vicepreședintă și senatoarePNL), Aurel Oprinoiu (președintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu(președintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, senator PSD), VirgilPopescu (președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministrual energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiției), Cristian Țâgârlaș(președintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher(senatoare PSD), Dragoș Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), AndreiLupu (deputat REPER) și Adrian Giurgiu (deputat USR).Senatul a votat și pentru accesul liber în pădure pentru recreere, subiect care a stârnit dezbateriaprinse în spațiul public în ultima jumătate de an și pentru care platforma civică a dus o intensăactivitate de advocacy.De asemenea, Senatul a votat și pentru protejarea și conservarea arborilor remarcabili dinFondul Forestier Național prin noul cod silvic, după ce, acum două săptămâni, Platforma CivicăÎmpreună pentru Centura Verde a obținut, printr-o asumare instituțională fără precedent,susținerea oficială a Ministerului Mediului pentru aceștia. Ei sunt depozitarii unei memoriiidentitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un golimposibil de suplinit.

Decizională este Camera Deputaților

Înaintată inițial către Parlament pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege, CenturaVerde a avut mai întâi un parcurs pozitiv, reușind să atragă co-inițiatori de la toate partidele.Până acum, la comisiile anterioare din Camera Deputaților, forul decizional, proiectul a obținutde fiecare dată unanimitate. De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitatede către Senat și tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia.Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru “agricultură, silvicultură, industrie alimentară șiservicii specifice”, blocaj ce a însumat aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, afăcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon înPNRR, este estimată pentru sesiunea parlamentară din toamnă.Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la startul demersului, PlatformaCivică Împreună pentru Centura Verde a făcut pivotul și a depus textul inițial al proiectului delege în forma unor amendamente la noul cod silvic, text ce a fost cocreat și agreat în forma safinală împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și adoptat cu unanimitate, dupăpatru runde de dezbateri, de către comisiile reunite pentru mediu și pentru păduri ale Senatului.Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi București-Ilfov sunt punerea sub protecție a puținelorpăduri rămase în Ilfov, împăduriri și reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurii către oameni.Printr-o petiție online care a strâns deja peste 12000 de semnături,(https://campaniamea.declic.ro/p/ImpreunaPentruCenturaVerde), Platforma Civică Împreunăpentru Centura Verde invită cetățenii să se alăture pentru a solicita decidenților politici șiexecutivi măsuri concrete pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor.Inițiatorii platformei civice sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și FlorinStoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană.„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fostcreată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universulînseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniulmediului, al educației, al sportului, al artelor și al cauzelor sociale.Organizațiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneriOrganizațiile susținătoare: www.centuraverde.ro/sustinatoriAmbasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadoriDESPRE POLUARE ȘI TĂIEREA PĂDURILOR

Bucureștiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, înregistrând și cel mai mare cost socialcauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de SănătatePublică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării,locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fostcondamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București și multe alte orașe.În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic.Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficitde vegetație forestieră”.Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca „păduri cu funcții de protecție,predominant sociale”. Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva.5Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza acestetăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăiește maibine de 10% din populația țării.Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 decamioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase înjudeț.

Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, in 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milionde arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul șităierile ilegale.Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurulmarilor aglomerări urbane.Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste pădurisunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egalămăsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât și pentru recreere, sport,educație sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de neprețuit.Cu toată poluarea din oraș și din cauza dispariției ultimelor păduri din jurul său, rămânem fărăaer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate îninteriorul său și de combaterea arderilor ilegale de deșeuri din Ilfov, în județ nu va exista ocentură verde înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întamplă în marile metropole ale lumii.Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.Sub diverse forme, multe țări recunosc statutul și rolul special al pădurilor periurbane și leacordă o protecție sporită.Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie,unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges(Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt BiosphereReserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.

Pădurea Brâncoveanca, parte din viitoarea Centură Verde București-Ilfov. Foto: alex găvan

Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810000 de hectare,cuprinzând atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole.Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi, și vine din Viena,unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiuluiverde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total, un foarte bunexemplu pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.