Florin Cîțu, DISCUȚII la Comisia Europeană pentru PNRR, alături de Alexandru Nazare și Cristian Ghinea – AGENDA de la Bruxelles

Înaintea plecării la Bruxelles, premierul Florin Cîțu este în vizită de lucru, marți, la Satu Mare, la șantierul „Variantei de Ocolire a municipiului Satu Mare”, la Centrul de vaccinare organizat la Liceul Teologic Ortodox „Nicolae Steinhardt” și la Consiliul Județean.

Agenda premierului Florin Cîțu la Bruxelles – Cina de lucru cu Ursula von der Leyen

Marți seară, pe 11 mai, Florin Cîțu ajunge la Bruxelles, unde în prima parte a vizitei are o Cină de lucru cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la ora 20:15 (ora României).

„Voi pleca la Bruxelles zilele următoare”, anunțase, luni, Florin Cîțu, la Palatul Parlamentului.

„Pandemia va trece, avem dozele şi va trece această situaţie şi trebuie să ne gândim la cum accelerăm creşterea economică în perioada următoare. Soluţia pe care o avem acum este de a avea un PNRR de succes, să atragem cei 29,2 miliarde şi vă spun că se poate şi eu cred că vom fi printre singurele ţări din Uniunea Europeană care va atrage toţi aceşti bani. Şi, cu aceşti bani, vom putea să accelerăm sau să consolidăm ceea ce avem acum în creşterea economică, dar să accelerăm creşterea economică şi, în special, procesul de convergenţă către Uniunea Europeană, un proces de convergenţă care a fost încetinit sau chiar a dat înapoi după perioada 2007″, a adăugat premierul.

Agenda întâlnirilor premierului și a miniștrilor Finanțelor și Investițiilor la Bruxelles

Înaintea premierului, la Bruxelles a ajuns deja, de luni, 10 mai, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru negocieri pe Planul de Redresare și Reziliență pe care-l va depune România la sfârșitul acestei luni, pentru a accesa 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul pus la dispoziție de forum comunitar de 672,5 miliarde de euro pentru revenirea post-COVID-19. Ministrul Nazare a avut deja o întrevedere cu comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, iar marți, 11 mai, va avea una și cu comisarul european pentru buget Johannes Hahn, potrivit agendei europene. La Bruxelles va ajunge și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Miercuri, 12 mai, premierul, alături de ceilalți miniștri, se vor întâlni cu principalii comisari europeni și vor discuta subiectele legate de energie pentru PNRR, potrivit anunțului făcut de eurodeputatul Rareș Bogdan, care a menționat, luni, că „România are peste 40% din comunități nelegate la rețelele de gaze. Aceeași problemă o avem cu irigațiile”.

Premierul Florin Cîțu va avea o întrevedere cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, iar împreună cu ministrul Cristian Ghinea va avea o convorbire cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager.

România a anunțat că amână depunerea PNRR până pe 31 mai, după ce Comisia Europeană a cerut mai multe modificări. În același timp, Rareș Bogdan a anunțat că termenul-limită ar fi 29 mai, și nu 31 mai. Anunțul amânării până pe 31 mai în loc de sfârșitul lunii aprilie a fost făcut de ministrul Investițiilor, Cristian Ghinea, după o ședință de pregătire a PNRR cu președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și liderii coaliției de guvernare, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor, pe 28 aprilie. Până în prezent, la Bruxelles, 14 țări au depus deja PNRR.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României – 29,2 miliarde de euro

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR de România trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană. România a modificat mai multe părți din PNRR, pentru că a propus inițial o alocare mai mare, de aproape 42 de miliarde de euro, pentru proiectele destinate redresării economice, transformării verde și investițiilor în sănătate, educație și infrastructură. Țara noastră pierde și 400 de milioane de euro la Educație, după bugetul negociat pe PNRR, deși alocarea pentru acest domeniu este de peste 12% – pentru programul „România Educată”, va fi de 3,7 miliarde euro.